Cheilita angulara - cauze, manifestari, tratament

Cheilita angulara (stomatita angulara), denumita popular si perlesul sau zabaluta, este o afectiune de tip inflamator, localizata la nivelul comisurilor bucale (colturilor gurii). Cel mai adesea, dat fiind locul in care este situata inflamatia, zona este dureroasa si se poate usca si crapa. Adesea, poate fi confundata cu herpesul oral, insa, spre deosebire de acesta, stomatita angulara nu este contagioasa, astfel ca nu se poate transmite de la o persoana la alta.  

Afla, in cele ce urmeaza, ce este mai exact cheilita angulara, din ce cauza se produce, care sunt principalii factori de risc care contribuie la aparitia ei, dar si cum se poate trata sau preveni.

• Ce este cheilita angulara si de ce apare
• Factori de risc in cheilita angulara
• Manifestari clinice (ragade comisurale)
• Tratament cheilita angulara
• Masuri de preventie  

Ce este cheilita angulara si de ce apare 

Comisura bucala este denumirea medicala pentru coltul gurii (unghiul format de buza superioara si cea inferioara). Cele doua comisuri bucale pot fi predispuse la aparitia mai multor afectiuni, printre care si stomatita angulara.

In cheilita angulara, comisurile bucale sufera un proces inflamator. Aceasta inflamatie poate aparea ca urmare a uneia sau mai multor cauze dintre urmatoarele: 

• Salivatie excesiva pe timpul noptii;
• Stare de deshidratare (cu uscarea buzelor);
• Purtare indelungata a mastilor de protectie;
• Dermatita atopica;
• Alte tipuri de alergii ale pielii si mucoaselor;
• Infectii bacteriene sau fungice ale mucoasei orale;
• Proteze dentare neconforme;
• Suptul excesiv (la bebelusi) - fie al degetului, fie al suzetei. 

Factori de risc in cheilita angulara

Desi cheilita angulara este o afectiune destul de des intalnita in randul populatiei, nu toate persoanele o vor experimenta sau, cel putin, nu cu aceeasi frecventa si/sau intensitate. Astfel, anumiti factori de risc sunt responsabili pentru cresterea susceptibilitatii aparitiei cheilitei la unele persoane fata de altele.

Printre principalii factori de risc identificati se numara:

• Fumatul;
• Lipsa nutrientilor necesari (vitamine si minerale) - in special a vitaminelor care asigura integritatea structurala a pielii si mucoaselor;
• Stresul;
• Bolile cronice (ex: diabetul);
• Bolile sistemului imunitar (ex: statusul de purtator HIV);
• Afectiunile precum sindromul Down (forma specifica a fetei si caracteristicile afectiunii cresc probabilitatea salivatiei excesive);
• Ridurile.

Manifestari clinice (ragade comisurale)

Denumirea pentru leziunile de cauza inflamatorie, situate la nivelul comisurilor bucale, este de ragade comisurale. Acestea, in unele cazuri, pot avea un aspect asemanator herpesului oral, astfel ca medicul specialist poate opta pentru prelevarea unei probe de la nivelul leziunilor, pentru eliminarea acestei posibilitati. 

In general, cheilita angulara se manifesta prin semne si simptome specifice unei inflamatii. Printre manifestarile clinice intalnite se regasesc:

• Uscarea tegumentului de la nivelul comisurilor;
• Craparea tegumentului, consecutiva uscarii;
• Aparitia aspectului de crusta la nivelul comisurilor;
• Aparitia sangerarii si/sau eliminarea unui lichid seros;
• Iritatia tegumentului corespunzator zonelor afectate;
• Tumefierea ragadelor comisurale;
• Aparitia durerii ca simptom principal al cheilitei angulare.

Tabloul clinic poate fi diferit de la o persoana la alta, atat din punctul de vedere al gradului de severitate a afectarii tesutului, cat si al intensitatii simptomatologiei resimtite. Totusi, este important ca, la primele semne ale cheilitei, sa fie programata o consultatie la medicul specialist, pentru a putea pune diagnosticul de certitudine si a incepe tratamentul. 

Tratament cheilita angulara

Odata observate semnele si simptomele specifice cheilitei angulare, acestea trebuie adresate medicului, cu scopul obtinerii unui diagnostic de certitudine. Acesta poate prelua istoricul medical al pacientului si identifica o posibila cauza de aparitie a inflamatiei comisurilor bucale. 

Tratamentul cheilitei angulare difera in functie de cauza care a determinat formarea ragadelor comisurale. Astfel, o schema terapeutica poate fi reprezentata de:

• Antibiotice - prescrise in cazul unei infectii bacteriene; se administreaza fie oral, fie local, prin intermediul unor tratamente topice (unguente pentru cheilita angulara);
• Antifungice - folosite, cel mai adesea, in cazul candidozei orale (infectie cauzata de Candida albicans);
• Modificarea dietei - daca dieta nu este una corespunzatoare, ajustarea acesteia pentru maximizarea consumului de nutrienti esentiali poate fi o metoda terapeutica;
• Suplimentele alimentare - acolo unde dieta nu poate acoperi necesarul de nutrienti, administrarea acestora sub forma suplimentelor alimentare poate grabi vindecarea procesului inflamator;
• Injectiile cu acid hialuronic - ofera o forma a buzelor care va scadea debitul salivatiei;
• Injectiile cu toxina botulinica - amelioreaza ridurile. 

Masuri de preventie

Pasta de dinti Curasept Biosmalto pentru dinti sensibili

Desi cheilita angulara este o afectiune care beneficiaza de tratament etiologic si simptomatic, cea mai buna metoda de combatere a acesteia este prin preventie. Astfel, cu cat metodele profilactice sunt aplicate mai timpuriu si cu rigurozitate, cu atat sansele de aparitie a cheilitei scad. 

Masurile de preventie sunt centrate in jurul eliminarii sau scaderii, pe cat de mult posibil, a riscurilor. Astfel, acestea includ:

• Adoptarea si mentinerea unei igiene orale corecte si complete; 

Periuta electrica Curaprox Hydrosonic PRO

• Alegerea cu atentie a produselor de igiena;

Apa de gura Curaprox Perio Plus + Balance

• Includerea, in dieta zilnica, a cat mai multor nutrienti necesari si suplimentarea celor care nu se regasesc in cantitati suficiente in dieta;
• Mentinerea unei stari de hidratare optima - tegumentele hidratate sunt mai putin susceptibile la uscare si fisurare;
• Renuntarea la fumat;
• Renuntarea la obiceiuri precum muscatul buzelor sau a oricarui alt gest care implica agresiunea tegumentului din jurul comisurilor bucale.

Acestea sunt metode profilactice care pot scadea semnificativ riscul aparitiei cheilitei angulare. Aplicarea lor este recomandata tuturor persoanelor, indiferent daca acestea au suferit sau nu de cheilita. 

In concluzie, cheilita angulara este o afectiune des intalnita in randul populatiei, care poate genera disconfort atat din punct de vedere estetic, cat si simptomatologic (prin durere). Aplicarea timpurie a metodelor de profilaxie reprezinta cea mai buna metoda de combatere a acestei afectiuni. 

Sursa foto: Dentamerica Distribution