Ce este o obturatie de canal?

Atunci cand anumite probleme dentare ajung intr-un stadiu avansat, devine mult mai dificila pastrarea dintelui in starea initiala si, de multe ori, se ajunge la devitalizarea acestuia si la realizarea unei obturatii de canal. Procedeul este unul relativ simplu si nu predispune pacientul la complicatii, atunci cand este efectuat in mod corespunzator. In randurile urmatoare, vei afla ce presupune o obturatie de canal, cum se realizeaza si ce fel de materiale sunt folosite.

• Obturatia de canal - definitie
• Cand este necesara obturatia de canal?
• Obturatia de canal - materiale si etape
• Tratament si recuperare dupa o obturatie de canal

Obturatia de canal - definitie

Obturatia de canal este o procedura stomatologica prin care sunt sigilate canalele dentare, dupa ce a fost indepartata pulpa dentara. Obturatia de canal mai este numita si obturatie radiculara si reprezinta ultima etapa a tratamentului endodontic. Aceasta procedura este diferita de o obturatie dentara (plomba), care presupune doar umplerea spatiului afectat de o carie. Dupa ce medicul stomatolog a finalizat curatarea suprafetei cariate a dintelui si extirparea pulpei dentare, acesta va umple spatiul ramas cu un material aseptic si inert din punct de vedere biochimic. In majoritatea cazurilor, obturatia de canal se realizeaza in cadrul unei singure vizite la medicul dentist, fiind rare situatiile in care sunt necesare doua sau trei consultatii.

Cate canale are un dinte?

Fiecare radacina dentara poate avea unul sau mai multe canale, astfel ca, in functie de tipul de dinte, numarul de canale radiculare variaza de la unu pana la sase:

• incisivii si caninii au o singura radacina, care contine unul sau doua canale radiculare;
• premolarii pot avea pana la trei radacini, fiecare avand cate un singur canal;
• molarii, in unele cazuri, pot numara si patru radacini, adapostind unul, pana la sase canale radiculare.

Pasta de dinti BE YOU - CHALLENGER

Cand este necesara obturatia de canal?

De cele mai multe ori, cariile dentare evolueaza tacut pana la infectarea pulpei, simptomele aparand atunci cand dintele este deja intr-o faza avansata de afectare, putandu-se ajunge cu usurinta la stadiul de necroza. Un aspect important al acestor afectiuni este faptul ca necrozarea pulpei dentare este un proces ireversibil, aceasta nemaiputand fi readusa in starea initiala, motiv pentru care se ajunge la o obturatie de canal. Astfel, cu ajutorul acestei proceduri, este prevenita infectarea tesuturilor adiacente si agravarea starii pacientului.

Printre simptomele care pot indica afectarea camerei pulpare se numara urmatoarele:

• sensibilitatea la cald/rece;
• durere persistenta dupa indepartarea stimulului (poate varia de la cateva minute la cateva ore, in functie de gradul de afectare a pulpei dentare);
• durere pulsatila, care cedeaza la rece si se exacerbeaza la cald (element de diagnostic in pulpita purulenta);
• abcesul dentar.

Pulpita reprezinta inflamatia pulpei dentare si poate fi reversibila (atunci cand pulpa dintelui poate fi tratata) sau ireversibila (atunci cand inflamatia pulpei dentare este mult prea avansata pentru ca aceasta sa mai poata fi salvata). De asemenea, in functie de gradul de afectare a pulpei dintelui, pulpitele pot fi partiale (cand este afectata pulpa coronara) sau totale (atunci cand se produce afectarea pulpei corono-radiculare). In ceea ce priveste contaminarea pulpei dentare cu agenti patogeni, pulpitele se impart in pulpite seroase (fara puroi) sau purulente (cu puroi), acestea putand fi, la randul lor, partiale sau totale.

Apa de gura Perio Plus+ Balance

Obturatia de canal - materiale si etape

Pentru a asigura rezultate optime, un material folosit la obturatia radiculara trebuie sa respecte o serie de conditii:

• sa prezinte opacitate din punct de vedere radiologic;
• sa fie neresorbabil;
• sa adere rapid la suprafata interioara a dintelui;
• sa aiba proprietati antiseptice, pentru a preveni infectarea tesuturilor adiacente.

Materialele utilizate cel mai frecvent la o obturatie de canal sunt cele pe baza de oxid de calciu si cele pe baza de rasini. Rasinile au ca avantaj gradul ridicat de sigilare, dar biocompatibilitatea este una moderata. In schimb, materialele care au la baza oxidul de calciu au o biocompatibilitate crescuta, insa nu sigileaza la fel de bine ca rasinile. Pentru obturatia de canal cu rasini, cel mai des se utilizeaza conurile de gutaperca, aceasta fiind un polimer natural, cu proprietati asemanatoare cauciucului.

Dintre tehnicile utilizate in obturatia de canal cu rasini, se disting: tehnica monocon si condensarea. Tehnica monocon utilizeaza conuri de gutaperca prefabricate, livrate in seturi si care au dimensiuni standard. Se alege conul cu dimensiunea corespunzatoare fiecarui canal si se plaseaza in interiorul acestuia. Pe de alta parte, metoda prin condensare poate fi de doua tipuri:

• condensare laterala, la rece: operatiunea se realizeaza mecanic cu ajutorul unui instrument numit plugger, care condenseaza materialul pe peretii canalului;
• condensare verticala, la cald: este o metoda standard in endodontia moderna, prin care se foloseste un con master din rasina, cu ajutorul caruia se inchide apexul (varful dintelui). Aceasta procedura este efectuata numai sub anestezie locala.

In vederea realizarii unei obturatii de canal corecte, medicul stomatolog va parcurge urmatoarele etape:

• izolarea dintelui, pentru a evita accesul salivei in zona tratata;
• anestezierea zonei afectate;
• realizarea unui orificiu in dintele ce necesita tratament;
• curatarea fiecarui canal in parte, cu ajutorul unor ace special concepute;
• dezinfectarea canalelor radiculare;
• umplerea fiecarui canal cu materiale destinate obturatiilor radiculare.

Este importanta respectarea cu strictete a dimensiunii fiecarui canal radicular in parte, astfel incat sa nu ramana spatii neobturate. De asemenea, este esential sa se evite depasirea apexului, pentru ca pacientul sa nu intampine disconfort la nivel local.

Periuta sonica Curaprox Hydrosonic PRO

Tratament si recuperare dupa o obturatie de canal

Odata realizata obturatia de canal, medicul dentist va apela fie la obturarea portiunii afectate a dintelui, fie la aplicarea unei coroane dentare, cea de-a doua varianta fiind cel mai des utilizata in practica stomatologica. Coroana dentara prezinta o rezistenta mai ridicata, protejand astfel dintele pentru o perioada mai indelungata decat o obturatie dentara. 

Este important ca, dupa realizarea unei obturatii radiculare, pacientul sa evite mestecarea alimentelor dure, pentru a nu fisura dintele proaspat tratat. Igiena orala corespunzatoare este esentiala in ingrijirea dintilor care au trecut printr-un tratament de canal, intrucat respectivii dinti pot dezvolta in continuare carii, chiar daca nu mai au nerv. 

Cat dureaza durerea dupa obturatia de canal?

In general, o obturatie de canal nu produce efecte secundare, insa, atunci cand camera pulpara se afla intr-o faza inflamatorie avansata sau atunci cand are loc depasirea apexului, este posibil ca pacientul sa resimta un disconfort sau o durere usoara la nivel local. Cu toate acestea, atat timp cat dintele a fost curatat corespunzator inaintea realizarii obturatiei, durerea dupa tratamentul de canal va disparea in scurt timp si dintele tratat nu va mai provoca alte neplaceri.

Obturatia de canal este o procedura des intalnita in stomatologia moderna si, gratie tehnologiei avansate, a devenit o metoda de tratament durabila si eficace. De asemenea, este lipsita de riscuri pentru pacienti, atat pe termen scurt, cat si pe termen lung. 

Sursa foto: Dentamerica Distribution